Cum să combatem problema încălzirii globale
Calitatea aerului a reprezentat o problemă încă de la revoluția industrială din secolul al XIX-lea. Cu ani în urmă, în orașele mari, precum Londra, smogul (un amestec de fum și ceață) era o problemă imensă. Astăzi, smogul nu mai otrăvește orașele noastre la fel de mult ca atunci, ceea ce dovedește că s-au realizat progrese în ceea ce privește controlul poluării aerului.
Cu toate acestea, ploile acide continuă să distrugă pădurile și fauna sălbatică, iar paralel cu asta crește și îngrijorarea cu privire la impactul poluanților atmosferici, care au efecte negative asupra sănătății noastre.
În fiecare zi, mici particule chimice și gaze (cunoscute sub denumirea colectivă de poluanți) sunt eliberate în aer ca urmare a activităților industriale, inclusiv a producției de energie și a industriei de producție, a transporturilor - în special a celor rutiere și aeriene, a încălzirii casnice, a tratării deșeurilor și a activităților agricole, în special unde sunt utilizate excesive fertilizanți și îngrășăminte.
O parte dintre poluanți reacționează cu apa din aer, rezultând formarea de acizi slabi (de exemplu, acidul sulfuric și acidul azotic). Când aerul se ridică și se răcește, vaporii din el se condensează și se formează norii. În cazul ploilor, aciditatea apei de ploaie este ridicată și se numește "ploaie acidă".
Ploile acide au un efect foarte dăunător asupra mediului. În sol, unii poluanți (de exemplu, amoniacul și oxizii de azot) reacționează cu apele subterane și inițiază un proces cunoscut sub numele de eutrofizare.
Pe litoral se pot observa cantități excesive a algelor moarte, în putrefacție, dar și a peștilor morți ce plutesc în apele de mică adâncime. Aceste fenomene nedorite pot fi efectele unui proces de origine naturală – în special în cazul lacurilor cu apă dulce, dar în majoritatea cazurilor semnalate în zona costieră a Mării Negre, ele sunt cauzate de intervenția umană asupra naturii.
Ambele situații descrise aparțin fenomenului de eutrofizare.
Alți poluanți (de exemplu, particule fine, ozon și metale grele) se acumulează la altitudini joase și au de asemenea, un efect dăunător asupra sănătății noastre.
Îmbunătățirea calității aerului a fost o prioritate pentru Uniunea Europeană de ani de zile și din fericire este una dintre poveștile de succes ale politicilor din domeniul mediului. Dar în ciuda faptului că aerul nostru este mai curat decât înainte, există încă probleme grave care trebuie rezolvate. În primul rând calitatea slabă a aerului din mediul urban care încă este dăunătoare pentru sănătatea noastră și ne afectează viața. Printre alte probleme importante se numără gaura din stratul de ozon – care în momentul de față este la cel mai mare nivel din ultimii 15 ani și nu în ultimul rând, schimbările climatice. Aceste probleme apar deoarece oamenii și activitățile umane eliberează substanțe dăunătoare în aer și în timp ce sursele de poluare sunt diferite în fiecare caz, la fel sunt și soluțiile. Însă noi putem face eforturi pentru a îmbunătăți situația.
Oceanul Pacific acoperă jumătate din suprafața Pământului și este suficient de mare pentru a cuprinde toate continentele. Având în vedere că 75% din planeta noastră este acoperită de apă, nu ar trebui să o numim Pământ, ci mai degrabă Apă.
Cea mai mare parte a apei de pe Pământ este sărată, doar 3% este apă dulce și chiar și din această apă dulce o parte este sub formă de ghețari și iceberg-uri. Apa este esențială pentru supraviețuirea ființelor vii, dar cantitatea de apă care avem la dispoziție este relativ mică, din cauza asta e atât de prețioasă. Trebuie să avem mai multă grijă de această resursă valoroasă. Protecția apei trebuie să fie întotdeauna o prioritate în viața noastră.
Oamenii sunt îngrijorați pentru că temperatura Pământului a crescut rapid într-o perioadă foarte scurtă de timp, în aproximativ 100 de ani, ceea ce reprezintă o perioadă foarte scurtă în comparație cu istoria de milioane de ani a Pământului. Nimeni nu poate vedea în viitor, dar oamenii de știință folosesc calculatoare pentru a încerca să prezică modul în care se va schimba Pământul dacă temperatura continuă să crească.
Ce credeți că se va întâmpla?
Poate că nu este atât de greu de ghicit. Locurile care sunt și acum foarte calde se vor încălzi și mai mult, locurile unde acum vremea este răcoroasă se vor încălzi și mai mult și așa mai departe. Dacă locuiți într-o țară în care vremea este destul de rece, s-ar putea să spuneți "Minunat! În sfârșit se încălzește!" Însă lucrurile sunt mai complicate și mai dramatice de asta.
Regiunile în care este deja foarte cald se vor încălzi și mai mult și pot deveni deșerturi. Ce se va întâmpla cu plantele, animalele și oamenii care trăiesc în aceste zone? În același timp, regiunile care în prezent sunt mai reci se vor încălzi.
Poate că unora le plac aceste schimbări dar plantele și animalele se adaptează la mediul în care trăiesc și dacă condițiile se schimbă, nu pot să supraviețuiască. Așadar, dacă o zonă anterior răcoroasă devine caldă, unele animale vor încerca să se mute în zone mai reci și prin urmare, va exista o competiție mai mare pentru spațiu și hrană în zonele afectate.
Unele plante pot să dispară și să se piardă pentru totdeauna, provocând dispariția animalelor care trăiesc pe ele.
S-ar putea să devină imposibil de produs anumite culturi agricole și culturi comerciale, forțând agricultorii să se mute în alte regiuni. Este aproape imposibil de enumerat toate efectele și unei schimbări mici, deoarece în natură totul este legat unul de celălalt.
Odată cu încălzirea regiunilor reci, gheața din Arctica începe să se topească.
Mulți oameni de știință consideră că acest lucru va duce la creșterea nivelului mării. Conform anumitor previziuni, în următorii 100 de ani, temperatura Pământului va crește cu 1,4 până la 5,8 °C, iar nivelul mării va crește cu 9 până la 88 cm.
În acest caz, multe insule și zone de coastă vor ajunge sub nivelul apei. Unde vor pleca animalele și oamenii care trăiesc în aceste zone?
Este foarte posibil, de asemenea, ca structura precipitațiilor să se schimbe. În anumite zone va ploua mai mult, iar în altele mai puțin. Acest fenomen ar putea fi atât pozitiv, cât și negativ, în funcție de faptul că zonele afectate primesc în prezent prea multe sau prea puține ploi. Conform prognozelor oamenilor de știință, condițiile meteorologice extreme vor deveni tot mai frecvente. Asta înseamnă și mai multe inundații, mai multe furtuni, mai multe uragane, etc. Unii cred că aceste schimbări sunt deja în curs de desfășurare, având în vedere creșterea recentă a inundațiilor și a furtunilor în Europa.
Predicțiile de mai sus sunt destul de dramatice. Cu toate acestea, experții din domeniu susțin că putem schimba situația și trebuie să facem eforturi pentru a realiza schimbarea.
De ce trebuie să avem grijă de mediul care ne înconjoară?
Pentru că Europa are multe peisaje minunate, de la lanțuri muntoase la păduri și zone mlăștinoase. Aceste zone adăpostesc o varietate mare de specii de animale sălbatice. Totuși există multe animale, păsări și plante pe cale să dispară, unele specii chiar au dispărut complet.
Dacă nu avem grijă de Pământul nostru, ce va rămâne pentru copiii și nepoții noștri?
Modul nostru de viață a schimbat - fără îndoială, dramatic imaginea Pământului și a contribuit la accelerarea ratei de dispariție a speciilor. Știm deja că activitatea umană trebuie să respecte natura, fie și doar pentru că avem nevoie de apă proaspătă, aer curat și hrană pentru noi însine.
Experții sunt de părere că protejarea naturii poate să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor și în același timp să stimuleze sectoarele economice cum este silvicultura și turismul.
Protecția faunei sălbatice poate să fie strâns legată de interesele sociale și economice dacă aplicăm principiul "dezvoltării sustenabile" - prin identificarea modalităților de îmbunătățire a calității vieții noastre fără a distruge mediul în care trăim. Protecția mediului și activitățile economice ar trebui tratate în mod coordonat peste tot.
